MODULUL 3: Integrarea diagnosticului și redefinirea identității personale
Coping-ul Cognitiv
Coping-ul cognitiv este legat de felul în care gândești și procesezi informațiile.
Planificarea: Aceasta poate fi strâns legată de un nivel ridicat de anxietate, care este ținută sub control prin organizarea și planificarea mentală a ceea ce urmează să se întâmple. Vorbim aici despre identificarea unor repere temporale, detalierea unei intervenții pe pași clari, căutarea și găsirea de soluții nu doar pentru problemele reale, ci și pentru cele anticipate, imaginare. Este o modalitate sănătoasă de coping dacă nu este folosită excesiv și exclusiv. Adică, persoana nu rămâne blocată doar în spațiul mental, ci continuă cu acțiunea în planul real.
Hiperfocusarea pe problemă sau Distragerea: Acesta este un mecanism de coping cu două fațete opuse, ca o oglindă.
Pe de o parte, avem hiperfocusarea pe problemă, căreia i se potrivește expresia "Nu mai vede pădurea de copaci". Aici, apare o dificultate de a vedea lucrurile în ansamblu și o concentrare obsesivă pe detalii, ceea ce nu face altceva decât să copleșească și să îngreuneze situația. Soluția, în acest caz, este să cauți să obții perspectivă și să înțelegi că, pe lângă problemă, există și o resursă, dar și că problema nu este atât de mare precum părea inițial.
Pe de altă parte, avem distragerea, care presupune fuga de problemă, alegând ca obiect al atenției orice altceva. Uneori, evadarea este în sfera profesională, alteori, persoanele își pot crea inconștient drame personale care să le capteze toată energia și atenția.
Reinterpretarea pozitivă: Este un mecanism de coping cu două fațete: una pozitivă și alta negativă.
Cea pozitivă, sănătoasă, presupune abilitatea de a găsi ceva bun în răul care ți se întâmplă, de a extrage lecții sau oportunități.
Cea nesănătoasă se referă la minimizarea situației în care te afli, adoptând o atitudine fals-optimistă, negând, de fapt, realitatea.
Orientarea spre religie/spiritualitate: Acesta este mai degrabă un mecanism combinat, între coping-ul cognitiv și cel socio-emoțional. Pe de o parte, vorbește despre anumite credințe pe care le îmbrățișezi la nivel mental, iar pe de altă parte, despre ceva ce faci împreună cu ceilalți, despre puterea unei comunități și conectarea cu alți oameni. Este o combinație între puterea de a-ți folosi imaginația și puterea de a simți.