MODULUL 1: Diabetul zaharat din perspectivă psihologică
Haide să vedem acum ce spun studiile științifice despre impactul psihologic al diabetului. Chiar dacă cercetarea în acest domeniu este încă în dezvoltare, am căutat și am extras din lucrări specializate informații esențiale și utile, pe care vreau să ți le transmit mai departe.
Pentru o mai bună structurare, vei regăsi informațiile principale prezentate succint, iar mai jos, la finalul acestui subcapitol, am pregătit o listă detaliată cu toate informațiile și sursele bibliografice aferente.
Voi începe prin a-ți vorbi despre emoțiile frecvent raportate de pacienți la momentul diagnosticului. Scopul meu este să normalizăm aceste trăiri. Este absolut firesc să resimți unul sau mai multe dintre aceste sentimente – șoc, furie, anxietate, vinovăție, depresie sau neajutorare/neputință. La fel de firesc este să nu simți niciunul dintre ele la început, iar ele să apară mai târziu, sau să experimentezi alte emoții care nu se regăsesc în această listă. Nu există un mod 'greșit' de a simți. Din păcate, în realitate, aspectul trăirilor emoționale este adesea neglijat, iar pacienții nu ajung să vorbească despre ceea ce simt – ori pentru că nu au cadrul necesar (adică acel spațiu în care să se simtă în siguranță, să se simtă înțeleși, să se simtă conținuți), ori pentru că nu au cuvintele necesare să traducă tot ceea ce simt pe interior. Mai mult, se pare că populația cu diabet zaharat, adică pacienții care au această boală cronică, sunt mai predispuși la a dezvolta tulburări emoționale precum anxietatea și depresia.
Legat de acestea, vom parcurge împreună în curând câteva chestionare de screening care să te ajute să evaluezi specific și rapid nivelul de anxietate sau de depresie cu care te confrunți, dacă este cazul. Aceste chestionare te ajută în mai multe feluri. În primul rând, îți oferă un mod concret de a pune în cuvinte ceva ce poate simți în interior, dar nu știi să denumești. Iar odată ce ai reușit să denumești o emoție sau o problemă, vei observa că:
Obții control asupra ei.
Obții o direcție clară pentru pașii următori.
Obții o perspectivă nouă, pentru că știi că este ceva ce poate fi tratat sau ținut sub control.
Ai șansa să obții sprijin specializat, fie sub forma consilierii psihologice, fie un tratament medicamentos, sau o combinație a celor două, în funcție de specificul situației tale și de momentul vieții în care te afli.
Și, foarte important, obții conectare cu ceilalți oameni care trec prin experiențe similare. Dintr-o dată, nu mai ești singur cu sentimentele și senzațiile tale, ci realizezi că mai sunt și alții care trec prin asta.
Am vorbit deja despre suferința psihologică legată de boală, o experiență ce se traduce diferit la fiecare pacient, în funcție de istoricul personal, structura de personalitate și alți factori. Pentru unii, dificultatea majoră poate fi legată de auto-îngrijire – de tot acel management zilnic ce presupune evidența tratamentului, programări la medici, monitorizarea glicemiei și, desigur, acel dans constant de a potrivi ca niște piese de puzzle toate aspectele vieții: câtă activitate fizică faci, câtă insulină îți administrezi. Este un dans zilnic ce poate deveni cu adevărat stresant, frustrant și greu de dus. Pentru alții, poate dificultatea apare în respectarea regimului impus, în calcularea atentă a porțiilor sau în a fi mereu vigilenți și atenți la alegerile alimentare. Sau, poate că îi pun în dificultate posibilele complicații neplăcute care planează asupra lor, pe care este important să le cunoască, să le conștientizeze și să încerce să le evite.
Oricare dintre aceste aspecte ar fi dificil pentru tine, vreau să știi că este absolut normal să simți că sunt dificile. Asta nu înseamnă că eșuezi; înseamnă doar că ai primit o provocare deosebit de grea. Vreau să-ți reamintesc și să te încurajez, totodată, să apelezi la ajutor de specialitate ori de câte ori simți că lucrurile devin copleșitoare.
În continuarea acestui subcapitol vei găsi un chestionar special conceput pentru suferința psihologică legată de diabet. Acesta conține 17 itemi, fiecare reprezentând o problemă comună ce poate apărea. Este important să reții că toate aceste chestionare – cel pentru anxietate, pentru depresie și acesta specific suferinței legate de diabet – sunt instrumente de SCREENING. Asta înseamnă că nu au un rol de diagnostic, ci sunt menite să te ajute în procesul de auto-cunoaștere. Le poți completa pentru a descoperi, a denumi sau a înțelege mai bine ceea ce simți deja, dar poate nu ai reușit să exprimi în cuvinte. Ele îți oferă o imagine de ansamblu clară asupra a ceea ce se întâmplă cu tine, indicând care dintre cele 17 probleme cele mai frecvente legate de diabet sunt prezente în relația ta cu boala, câte sunt și care este nivelul lor de intensitate. În felul acesta, vei avea un punct de plecare solid pentru o posibilă muncă de consiliere sau, pur și simplu, niște repere mult mai clare despre ce ai putea face sau schimba pentru ca relația ta cu diabetul să arate mai bine și să fie mai ușor de gestionat.
Un alt aspect deosebit de important, și adesea încurajator, este legat de resursele pozitive sau factorii de protecție pe care tu, ca individ, îi ai. Există un studiu care, în loc să se concentreze pe aspectele psihologice negative, a investigat ce anume dezvoltă și demonstrează pacienții cu diabet zaharat care:
Au o relație foarte bună și echilibrată cu boala lor.
Înregistrează rezultate bune în managementul glicemic.
Nu se simt copleșiți de boală.
Reușesc să ducă o viață armonioasă, plină de satisfacție.
Nu dezvoltă tulburări emoționale sau de altă natură.
Ceea ce a ieșit cel mai mult în evidență a fost bucuria de a trăi, adică faptul că acești oameni știu să se bucure de viața pe care o au, să guste din plin din ea. Dar asta nu e tot! Alți factori de protecție demni de menționat sunt o stimă de sine puternică, optimismul și un sentiment predominant de fericire.
Resurse suplimentare: