Adaptarea la grădiniță/școală nu se termină dimineața

Când vorbim despre adaptarea copilului la grădiniță sau școală, gândul nostru merge adesea la momentul despărțirii de dimineață. Este, într-adevăr, un moment încărcat emoțional, atât pentru copil, cât și pentru părinte.

Dar există un alt moment la fel de important, despre care se vorbește mai puțin: preluarea copilului de la grădiniță sau școală.

Acesta nu este doar o revedere firească, ci o tranziție între lumi: copilul încheie o zi petrecută într-un mediu social, cu reguli și interacțiuni variate, și revine în spațiul lui de siguranță – familia. Emoțiile trăite aici pot fi intense, chiar dacă sunt diferite de cele din timpul despărțirii de dimineață.

De ce este atât de important momentul revederii?

Imaginează-ți două scenarii:

  1. Copilul aleargă spre tine cu brațele deschise, vesel și dornic să povestească.

  2. Copilul este tăcut, vrea să fie ținut în brațe, devine rigid, capricios, opoziționist sau nervos.

Ambele reacții sunt normale. În spatele lor se află aceeași nevoie: să fie primit exact așa cum este, cu tot bagajul emoțional acumulat peste zi.

În primul scenariu e ușor să ne lăsăm păcăliți de primirea efervescentă și să pierdem contactul. Al doilea scenariu în schimb, vorbește despre un fenomen numit în literatura de specialitate after-school restraint collapse: mulți copii reușesc să își țină în frâu emoțiile, impulsurile și frustrările în timpul zilei, dar odată ajunși acasă, unde se simt în siguranță, le manifestă în exterior. Această descărcare este, de fapt, un semn de atașament sigur – copilul știe că lângă părinte poate fi autentic, cu toată furtuna lui emoțională.

Cum putem fi atenți la copil?

Primul impuls al multor părinți este să întrebe imediat: „Cum a fost azi?”. Întrebarea este firească, vine din dorința de conectare și grijă. Totuși, de cele mai multe ori, răspunsul pe care îl primim este un simplu „Bine”.

Motivul? Copiii mici și chiar școlarii nu au încă abilitatea de a-și pune în cuvinte experiențele și emoțiile complexe trăite peste zi.

De aceea, înainte de a pune întrebări, este valoros să ne cuplăm atenția la copil:

  • să observăm starea lui, expresia feței, tonul vocii, felul în care ne întâmpină ca să înțelegem unde se află el acum din punct de vedere psihologic și să îl putem întâlni chiar acolo unde e el;

  • să îl privim și să îl ascultăm cu toată ființa, așa cum facem atunci când ne prinde o carte bună sau un film.

Această prezență transmite copilului mesajul: „Sunt aici pentru tine, exact așa cum ești acum.”

Tranziția dintre medii

Primele minute sau chiar prima jumătate de oră după revedere sunt adesea o perioadă de tranziție. Copilul are nevoie să se reașeze, să treacă de la regulile și ritmul grădiniței/școlii la libertatea și siguranța de acasă.

În funcție de temperament și de ziua trăită, reacțiile pot varia:

  • unii copii caută liniște și apropiere;

  • alții cer multă atenție, contact fizic sau joc intens;

  • alții răbufnesc prin tantrumuri, iritabilitate sau conflicte.

Aceste manifestări nu sunt „defecte de comportament”, ci mecanisme firești de reglare emoțională.

Ce putem face noi, părinții?

Este greu să răspunzi cu calm și empatie atunci când ești tu însuți obosit și tensionat după o zi plină. Totuși, modul în care gestionăm aceste momente face o mare diferență în relația nostră de atașament și în dezvoltarea capacităților de auto-reglare pe termen lung.

Iată câteva recomandări practice:

  1. Conectează-te prin prezență, nu prin întrebări.
    O privire atentă, o îmbrățișare, o atingere blândă valorează mai mult decât „Cum a fost?”.

  2. Oferă timp pentru tranziție.
    Lasă copilul să se reașeze în ritmul lui, fără presiunea de a fi într-un anume fel.

  3. Respectă diferențele de temperament.
    Unii au nevoie de liniște, alții de mișcare, alții de apropiere fizică.

  4. Validează emoțiile.
    „Înțeleg că ești obosit/ă.”, „Pare că ai avut o zi grea.”

  5. Ai grijă și de tine.
    Dacă vii deja tensionat/ă, fă-ți un mic ritual de înainte de a intra în contact cu copilul – o respirație adâncă, un gând de reamintire: „Acum e momentul reconectării.”

Concluzie

Momentul preluării copilului de la grădiniță sau școală este o oportunitate de reconectare și de întărire a relației. Descărcările emoționale nu sunt un semn că ceva este în neregulă, ci dimpotrivă – arată că acasă copilul se simte suficient de în siguranță încât să fie el însuși.

🤍 Tu ce observi la copilul tău atunci când îl iei de la grădiniță sau școală? Cum reacționează el și cum reacționezi tu?

Next
Next

Și psihoterapeuții urlă. Și de ce e normal.